Exista, in mare, doua metode chirurgicale de marire a penisului (ca sa zic asa, mari si late..). Pot fi facute separat sau simultan, in clinicile de chirurgie plastica.
UNU. Injectarea de grasime proprie care duce la cresterea in grosime a penisului. Se ia grasime din zone ale corpului unde aceasta este bine reprezentata si se injecteaza in penis. Dezavantajele sunt ca este posibil ca grasimea sa nu se injecteze/distribuie uniform si sa apara un aspect noduros (..nu, nu este de dorit! 
) sau sa apara infectii. Partea proasta este ca in timp grasimea se resoarbe si efectul dispare, si penisul se reduce in diametru.
DOI. Sectionarea ligamentului suspensor al penisului care tine o parte a radacinii penisului ingropata in regiunea pubiana (si a lig. fundiform). Poate creste lungimea cu un plus de 2 pana la 6 cm, in functie de pacient si tipul de ligament suspensor al fiecaruia. Pe aceasta metoda se bazeaza oarecum si tehnicile cu greutati sau stretchingul, dar evident aceste tehnici pot duce la accidente (de nedorit)!
Pastilele? Niste tampenii, bani aruncati, spre dezamagirea potentialilor doritori de metode usoare de augmentare a dimensiunilor.
Inutil sa amintesc, sper, ca nu exista niciun muschi in penis, si ca erectia se realizeaza prin umplerea cu sange a organului. In ideea ca exercitiile cu greutati NU intaresc ‘muschiul penisului’ sau alte ineptii..
Mai multe articole pe aceeasi tema:
